Rezultatele 1 - 25 din 72 pentru "certificate verzi energie regenerabila"

Guvernul chiar a majorat în acest scop limita de credite bugetare a Ministerului Finanțelor pe luna mai 2024, după ce avocații producătorilor de energie regenerabilă au avertizat că, dacă nu se face deîndată plata, vor trece la executarea silită a activelor statului român de pe teritoriile statelor membre ale Convenției ICSID.

Guvernul forțează în aceste momente suplimentarea cheltuieilor bugetare.

Decizia a fost luată în cadrul unei proceduri de arbitraj international inițiată în 2018 și derulată la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, aceeași instituție unde, foarte recent, România a avut câștig de cauză în disputa de peste 9 ani cu Gabriel Resources pe tema proiectului minier aurifer blocat Roșia Montană, scăpând de despăgubiri de 6,7 miliarde dolari.

Decizia a fost luată în cadrul unei proceduri de arbitraj international inițiată în 2018 și derulată la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, aceeași instituție unde, foarte recent, România a avut câștig de cauză în disputa de peste 9 ani cu Gabriel Resources pe tema proiectului minier aurifer blocat Roșia Montană, scăpând de despăgubiri de 6,7 miliarde dolari.

Țările Uniunii Europene au convenit joi să renunțe împreună la un tratat internațional privind energia, din cauza temerilor că acesta subminează eforturile de combatere a schimbărilor climatice, au declarat oficiali citați de Reuters, preluată de News.ro.

Ajutorul de stat constând în exceptarea marilor consumatori industriali de energie electrică de la o parte din cota obligatorie de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării producătorilor de energie regenerabilă, în vigoare din 2014 și care expiră la finalul lui 2023, urmează să fie prelungit cu 8 ani, a anunțat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Facturile consumatorilor finali de energie electrică din România, deopotrivă casnici și noncasnici, ar putea fi încărcate de la 1 ianuarie anul viitor cu o nouă subvenție destinată producătorilor de energie regenerabilă, pe lângă cea existentă bine-cunoscută, reprezentată de certificatele verzi.

Toți producătorii de energie electrică, nu doar cei ce produc din surse ne-fosile, ca în prezent, vor fi supraimpozitați cu 80% pe veniturile suplimentare constând în diferența pozitivă dintre prețul mediu lunar efectiv de vânzare al energiei electrice și prețul de 450 lei/MWh, înmulțită cu cantitățile lunare vândute, potrivit celei mai recente variante de proiect de ordonanță de urgență cu măsuri de ținere sub control a prețurilor la energie și gaze care se vor aplica începând cu 1 aprilie, când expiră actuala schemă de plafonare și compensare.

Emergy AS, dezvoltator norvegian de unități de producție de energie regenerabilă cu operațiuni în China și Ucraina și cu planuri de extindere în întreg sud-estul Europei, a preluat patru subsidiare românești ale Siemens Gamesa, compania-gigant cu venituri anuale de peste 9 miliarde euro creată în 2017 prin fuziunea dintre spaniolii de la Gamesa Corporacion Technologica și germanii de la Siemens Wind Power, inclusiv 3 proiecte locale de parcuri eoliene cu putere instalată totală de 360 MW.

"I-am adus pe investitori în țară, după care i-am înșelat. Dacă vrem ca străinii să investească, n-ar trebui să-I tratăm în felul ăsta!"

Unul dintre cele mai importante holdinguri energetice din Austria, cu încasări anuale de peste 1 miliard de euro și care deține 3 parcuri eoliene în România, a reclamat statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, acuzându-l de încălcarea așa-numitului Tratat privind Carta Energiei (TCE), un acord internațional încheiat în 1994 de statele din Europa și fosta Uniune Sovietică, ce statuează principiile colaborării internaționale în domeniul energiei și care conține și prevederi privind protecția investițiilor străine în sectorul energetic.

În toate aceste dispute, companiile care cer despăgubiri au invocat nerespectarea de către România a așa-numitului Tratat privind Carta Energiei, un acord internațional încheiat în 1994 de statele din Europa și fosta Uniune Sovietică, ce statuează principiile colaborării internaționale în domeniul energiei și care conține și prevederi privind protecția investițiilor străine în sectorul energetic. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis foarte recent că Tratatul privind Carta Energiei (TCE) este incompatibil cu legislația comunitară.

EDPR are în portofoliul său românesc centralele electrice eoliene Făcăieni, Cobadin, Cernavodă, Peștera, Albești, Vulcani și Sarichioi, precum și parcurile fotovoltaice Cujmir, Băilești, Burila Mică, Dăbuleni, Grojdibodu și Vânju Mare, cu putere instalată cumulată totală de peste 520 MW.

Foarte recent, o altă companie de stat, Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, a anunțat aprobarea de către acționari a tranzacției prin care va prelua firmele care dețin și operează parcul eolian Crucea Nord din Dobrogea, controlate de mai multe municipalități din Germania. Anterior, Electrica SA, unde statul este cel mai mare acționar, cu circa 48% din capital, a anunțat preluarea unui parc solar din Giurgiu de la un grup de investitori israelieni.

Asociatul majoritar și administratorul special italian al GPSB Solaris 48 SRL, compania aflată în insolvență care deține parcul solar Livada din Satu Mare, cel mai mare de profil din România, cu putere instalată de 56 MW, nu permite accesul în incinta centralei fotovoltaice a tehnicienilor noii firme de operare și mentenanță a acesteia, contractată de către administratorul judiciar român al GPSB Solaris 48 SRL cu aprobarea creditorilor coreeni.

Un număr de 44 de investitori străini în proiecte locale de producție de energie fotovoltaică, persoane fizice și juridice, majoritatea din Italia, au reclamat statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington pentru mai multe modificări legislative care au avut ca rezultat reducerea subvențiilor acordate energiei regenerabile. Este al treilea litigiu de acest tip aflat pe rol la ICSID în care România are calitatea de pârât, pe lângă cele prezentate deja de Profit.ro.

Tinmar este unul dintre cei mai importanți furnizori independenți de energie electrică, cu cotă de piață la nivel național de 4,27%, potrivit celor mai recente date ale ANRE, și deține deja un număr de 6 centrale fotovoltaice, cu putere instalată totală de 50 MW, în județele Dolj, Gorj și Giurgiu.

Penalizările financiare aspre impuse de legislația în vigoare marilor consumatori industriali de energie care nu își îndeplinesc cotele obligatorii de achiziție de certificate verzi destinate subvenționării producției de energie regenerabilă ar putea constitui una dintre sursele de finanțare ale Fondului Național specializat în investiții în eficiență energetică pe care statul român intenționează să îl înființeze, se arată într-un document guvernamental.

Tinmar este unul dintre cei mai importanți furnizori independenți de energie electrică, cu cotă de piață la nivel național de 4,27%, potrivit celor mai recente date ale ANRE, și deține deja un număr de 6 centrale fotovoltaice, cu putere instalată totală de 50 MW, în județele Dolj, Gorj și Giurgiu.

Compania din Cipru ce controlează în România firma ce operează parcul eolian Chirnogeni din Dobrogea a reclamat statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, după cum a relatat Profit.ro, pentru mai multe modificări legislative care au avut ca rezultat reducerea subvențiilor acordate producătorilor de energie regenerabilă, a transmis Ministerul Finanțelor Publice (MFP), la solicitarea Profit.ro.

Vehiculul juridic EP Wind Project (Rom) Six Ltd. din Cipru a înregistrat recent la ICSID o solicitare de demarare a unei proceduri de arbitraj, acuzând România, reprezentată de Ministerul Economiei, de încălcarea Tratatului privind Carta Energiei. Este vorba de un acord internațional încheiat în 1994 de statele din Europa și fosta Uniune Sovietică ce statuează principiile colaborării internaționale în domeniul energiei și care conține și prevederi privind protecția investițiilor străine în sectorul energetic.

Dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice care au reclamat în urmă cu aproape 2 ani statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington acuzând România de încălcarea tratatului internațional Carta Energiei prin tăierea subvențiilor pentru producția de energie regenerabilă acordate pe bază de certificate verzi suportate pe facturi de către consumatori au solicitat Camerei Deputaților de la București documentele pe baza cărora au fost fundamentate legislația românească inițială privind sprijinirea producției de energie verde și modificările pe care aceasta le-a suferit în timp.

Până în prezent, entitățile componente a două grupuri de firme active în producția de energie regenerabilă au profitat de o modificare legislativă intrată în vigoare în urmă cu aproape 2 ani, care a permis operatorilor de parcuri eoliene, centrale fotovoltaice și alte instalații de producție de energie verde să se asocieze pentru a efectua, prin lideri desemnați, tranzacții în mod agregat pe piețele angro de electricitate administrate de OPCOM.

Gigantul rus al energiei Lukoil, printr-o subsidiară înregistrată în Olanda, este în curs de majorare cu peste 23 milioane euro (110 milioane lei) a capitalului social al companiei românești cu operațiuni în industria energiei eoliene pe care o deține și care operează un parc de profil cu putere instalată de 84 MW în județul Tulcea.

În 2014 a fost pus în funcțiune parcul fotovoltaic de la Ucea de Sus din județul Brașov, unul dintre cele mai mari din țară, cu putere instalată de 55 MW, dezvoltat pe o suprafață de 122 hectare. Planurile inițiale prevedeau majorarea capacității la 82 MW, însă au fost întrerupte de schimbarea legislației locale a sprijinului de stat pentru producția de energie regenerabilă, prin reducerea semnificativă a subvențiilor pe bază de certificate verzi impuse pe facturile consumatorilor de curent.